Viermi echinococ, echinococ definitie

viermi echinococ

Statistic, pe un studiu de caz de de chisturi hidatice toracice au fost chisturi hidatice pulmonare, care este principala formă, restul fiind mult mai rar întâlnite în practica medicală. Etiologia chistului hidatic pulmonar Agentul etiologic al hidatidozei este Taenia echinococcus, un vierme plat din încrengătura Plathemintes, clasa Cestoda.

Există mai multe specii de tenie: Viermi echinococ echinococ granulosus — care este endemică în bazinul mediteraneean, Europa de Est, Rusia, America de Sud, Echinococcus multilocularis — care determină echinococcoza alveolară formă gravă, extensivă, endemică în Europa Occidentalăvogleri şi oligarthus — forme rare descrise în America de Sud.

Diagnosticul etiologic de certitudine nu poate fi viermi echinococ decât pe teste serologice.

🌿 Paraziți și VIERMII INTESTINALI 4 Modalități efective de tratament Naturist🌿

În timpul ciclului vital, Taenia echinococcus se întâlneşte sub două forme: stadiul de adult, în intestinul gazdei definitive pisică, câine, vulpe, şacal, etc.

Morfologia taeniei adulte diferă de la o specie la alta, mai ales în privinţa dimensiunilor; Taenia echinococcus granulosus are o lungime de 3 — 6 mm, iar Taenia multilocularis de doar 1,5 — 2 viermi echinococ. Ambele, au un cap scolex viermi echinococ cu patru venuze şi două rânduri de croşete, elemente cu care se fixează în intestin, un gât şi corpul strobila alcătuită din trei proglote; ultima dintre acestea conţine uterul ramificat cu — embriofori ouă embrionate.

La nivelul intestinului gazdelor intermediare, embrioforii eliberează embrionii hexacanţi, care vor pătrunde în circulaţia portală. Hidatida fără vezicule proligere nu este fertilă şi nu poate reproduce tenia adultă sau larva.

Навигация по записям

Patogeneza chistului hidatic pulmonar Tenia adultă viermi echinococ intestinul gazdei definitive, elimină embrioforii prin fecale contaminând solul viermi echinococ vegetalele. Rezistenţa embrioforilor în mediu este remarcabilă, aceştia păstrându-şi vitalitatea peste 4 luni în gheaţă şi 2 săptămâni în apă.

După ingestia acestora de către ierbivore sau om, are loc digestia învelişului în stomac şi prima porţiune a intestinului cu eliberarea embrionilor hexacanţi care, prin mişcări sinergice ale celor şase croşete străbat mucoasa intestinală pătrunzând în vasele corionului mucoasei. Sunt cazuri rare în care embrionul reuşeşte să treacă şi de circulaţia pulmonară ajungând în cordul stâng şi apoi în marea circulaţie, fiind vehiculat în întreg organismul şi putându-se fixa la orice nivel chist hidatic cu localizare la nivelul creierului, membrelor, splinei, etc.

Sunt descrise cazuri excepţionale, în care embrionul hexacant pătrunde într-un vas chilifer sau într-o venulă cardio-tuberozitară tributară sistemului cav, cu fixare tot la nivelul plămânului. De asemenea, sunt descrise alte două mecanisme patogenice ipotetice : calea bronho — pulmonară prin inhalarea prafului contaminat şi contaminarea prin mucoasa conjunctivală. Odată formată, hidatida poate avea trei posibilităţi de evoluţie: spre moartea parazitului, cu calcificare; spre ruptură, fistulizare în bronşii, pleură, cu supuraţie; veziculizare frecventă în chistul hidatic hepatic.

La om, există două forme patogenice de hidatidoză: echinococoza primitivă sau primară; echinococoza secundară, consecutivă rupturii unui chist hidatic primitiv, cu diseminarea elementelor hidatice fertile şi care trebuie diferenţiată de veziculizarea exogenă a unui viermi echinococ hidatic primitiv sau de o echinococoză alveolară.

Mecanismele de infecție cu echinococoză

Se descriu mai multe forme de hidatidoză secundară: hidatidoza secundară a seroaselor reprezintă majoritatea localizărilor secundare viermi echinococ, pleura, pericardulechinococoza embolică, se produce prin ruptura chistului într-un vas de calibru important, echinococoza secundară bronhogenetică, ca urmare viermi echinococ rupturii şi evacuării chistului hidatic în arborele bronşic cu diseminarea elementelor fertile în ceilalţi lobi pulmonari, echinococoza secundară locală apare postoperator după evacuarea incompletă a chistului hidatic sau când a existat contaminare intraoperatorie, echinococoza secundară difuză se datoreşte vehiculării elementelor hidatice fertile la distanţă.

Modificările determinate de dezvoltarea parazitului în diferite organe, sunt produse mecanic prin compresiunea realizată de creşterea continuă, centrifugă a hidatidei viermi echinococ prin reacţii imune, inflamatorii.

cum să elimini paraziții de sub piele

Importanţa, tipul şi evolutivitatea leziunilor depinde de factori care ţin de parazit echinococoză primitivă, secundară sau alveolară, sediul şi volumul chistului, specia de tenie implicată, evoluția anatomo — patologică şi organismul gazdă structura parenchimului pulmonar, reacţia inflamatorie de tip alergică, etc. Din punct de vedere viermi echinococ — clinic şi viermi echinococ se disting următoarele stadii ale chistului hidatic: stadiul de preruptură: s-a realizat comunicarea cu bronşia dar vomica, cu evacuarea lichidului hidatic în arborele bronşic, nu a avut loc radiologic, aerul din spaţiul perichistic apare ca viermi echinococ halou transparent ; pio — pneumochistul: a avut viermi echinococ ruptura chistului cu evacuare parţială şi supuraţie ulterioară; forma pseudo — tumorală: s-a realizat supuraţiadar vomica nu s-a produs; retenţia de membrană hidatică: cavitatea reziduală conţine resturi de membrane hidatice şi supuraţie.

Tabloul clinic al chistului hidatic pulmonar Chistul hidatic pulmonar este asimptomatic timp îndelungat.

Traducere "Echinococcus" în română

Descoperirile întâmplătoare, în urma unui examen radiologic de rutină sunt frecvente. Simptomatologia variază în funcţie de: topografie, dimensiunea chistului hidatic, instalarea complicaţiilor, existenţa localizărilor extratoracice ficat, splină, creier, etc.

cum să tratezi papiloma scuamoasă în limbă imagini cu paraziți cu fluturi

Semnele fizice sunt prezente doar în chisturile hidatice pulmonare periferice şi voluminoase. Ruptura chistului hidatic este complicaţia cea mai frecventă; pentru aceasta sunt necesare trei condiţii: prezenţa fistulei bronşice; prezenţa infecţiei în perichist; existenţa traumatismului static şi dinamic.

Echinococoza, ce este? Cauzele și tratamentul uman

Există trei posibilităţi de ruptură cu tablouri clinice distincte: a ruptura în bronhie a chistului hidatic este un accident dramatic manifestat prin vomica hidatică expectorarea lichidului şi membranelor hidatice ; are următoarele caracteristici: este însoţită de chinte de tuse; poate fi precedată de fenomene prodromale: hemoptizii, urticarie; se poate însoţi de complicaţii redutabile cu risc vital: asfixie cu stop cardiorespirator, edem Quinke este un edem acut si rapid tranzitor, bine demarcat, implicând straturile mai profunde ale pielii, inclusiv țesutul celulo — grăsos subcutanantşoc anafilactic ; supuraţia cavităţii restante are aspect de abces pulmonar deschis, cu expectoraţie abundentă, matinală, febră, stare generală alterată.

Prezenţa unei comunicări anterioare, simultane sau ulterioare vomicii, viermi echinococ chist şi cavitatea pleurală determină apariţia hidro — pneumotoraxului sau pio — pneumotoraxului hidatic dispnee intensă, matitate, submatitate, timpanism, abolirea murmurului vezicular.

inel solitar cu diamante

Chisturile hidatice mediastinale se pot deschide foarte rar în esofag sau în artera pulmonară cu embolie pulmonară hidatică şi deces. Dezvoltarea unui chist hidatic hepatic transdiafragmatic poate fi urmată de stabilirea unei fistule bilio — bronşice.

Cum te poți infecta?

Investigații paraclinice din chistul hidatic pulmonar Examenul clinic al bolnavului poate orienta diagnosticul, cu atât mai mult cu cât anamneza evidenţiază un mediu profesional sau familial caracteristic fermieri, ciobani, prezenţa animalelor de companie, etc.

Determinarea eozinofilelor în lichidul pleural poate orienta de asemenea diagnosticul. Pleurezii cu eozinofile cu eozinofilie sanguină Pleurezii viermi echinococ eozinofile fără eozinofilie sanguină sindrom Loffler eozinofilia pulmonară simplă ; periarterită nodoasă.

Asevedeași